Acasă › Ghiduri › Observații › Suprafață de probă

Ghiduri & videoclipuri

Suprafață de probă

Pe scurt: o suprafață de probă se măsoară dintr-un singur punct, marcat cu un țăruș, în cinci gesturi — codrul cu relascopul, crângul pe cadrane, prăjinișul într-un cerc de 10 m, regenerarea în trei cercuri mici la sol, lemnul mort la sol de-a lungul a trei linii. Acest ghid urmează ordinea barei de gesturi. Cele cinci gesturi formează o singură inventariere, care costă doar un credit — vedeți Creditele.

Inventarierea se pornește cu butonul Suprafață de probă al unei observații — vedeți ghidul Observații.

---

Înainte de plecare

• Calibrați relascopul o dată pentru totdeauna: Setări ▸ Configurare dispozitiv ▸ Configurare relascop (ghidul Setări). Fără calibrare, numărătorile Codru sunt greșite.
• Desenați parcelele: în afara oricărei parcele a domeniului, butonul Suprafață de probă este inactiv. Parcela servește și ca memorie: speciile și vegetația concurentă pe care le notați acolo vă sunt propuse primele la inventarierile următoare.
• Luați un țăruș (sau un spray de marcare) și, dacă doriți să controlați distanțele, o ruletă.
• Un iPhone Pro (echipat cu LiDAR) desenează rigla, transectele și cercurile de regenerare la sol. Pe alt model, totul se măsoară de asemenea, dar distanțele se citesc cu ruleta sau din ochi.

---

Ecranul de introducere

Apăsați Suprafață de probă: se deschide previzualizarea camerei. Cele cinci gesturi se fac de pe același ecran.

1. Alegeți gestul în bara de sus: Codru, Crâng, Prăjiniș, Regen. sau Lemn mort. Treceți liber de la unul la altul, în ordinea dorită: fiecare își păstrează alegerile și înregistrările.
2. Numărați cu declanșatorul (gestul Regen. nu are: totul se notează într-o fișă). Banda de jos amintește ultima înregistrare a gestului și totalul său; săgeata ↶ anulează ultima introducere a gestului curent.
3. Apăsați Ieșire: tot ce ați introdus, toate gesturile la un loc, este salvat într-o singură inventariere, care costă doar un credit. Dacă ieșiți fără să fi introdus nimic, nu se salvează nimic și nu se scade niciun credit.

---

Etapa 0 — Centrul suprafeței de probă

1. Ajuns la punct, creați observația: ea preia poziția dumneavoastră.
2. Înfigeți țărușul în centrul suprafeței de probă. Toată măsurarea pornește de la el: vizările Codru, rigla crângului și a prăjinișului, cele trei cercuri de regenerare, cele trei transecte ale lemnului mort.
3. Apăsați Suprafață de probă: previzualizarea camerei se deschide pe gestul Codru.

---

Etapa 1 — Codru: turul de orizont relascopic

Ce se numără: arborii inventariabili — de la categoria PB (17,5 cm diametru) în sus — vii, condamnați sau morți pe picior, al căror trunchi la 1,30 m depășește reperele relascopice.

Unde stați: la țăruș, fără să vă mișcați. Vă rotiți în jurul propriei axe, atât.

1. Vizați fiecare arbore la 1,30 m înălțime. Dacă este mai lat decât distanța dintre repere, se numără; mai îngust, nu se numără. Un arbore la limită (la fel de lat ca reperele) se numără o dată din două.
2. Alegeți specia (în stânga), categoria de diametru — PB (17,5–27,5 cm), BM (27,5–47,5 cm), GB (47,5–67,5 cm), TGB (67,5 cm și peste) — și banda de distanță: ≤ 10 m, 10–30 m sau > 30 m.
3. Un arbore condamnat sau mort pe picior? Bifați-l în panoul Sanitar. Se numără aici, niciodată în gestul Lemn mort, care privește doar lemnul la sol.
4. Declanșați. Azimutul este înregistrat automat. Continuați până când ați făcut turul complet.

O specie încă neîntâlnită în parcelă? Atingeți Altul: două butoane, Foioase și Rășinoase, se deschid chiar dedesubt; alegeți tipul, apoi specia din lista completă — ea se alătură imediat speciilor parcelei. O a doua apăsare pe Altul închide cele două butoane. La fel în Crâng și în Prăjiniș.

Zoomul există doar în Codru: ajută la vizarea arborilor îndepărtați. Este întotdeauna bifat la deschidere — x1 prima dată, apoi cel ales ultima dată, păstrat de la o inventariere la alta. Vizările Codru servesc și la calcularea centrului GPS al suprafeței de probă, înregistrat odată cu inventarierea.

---

Etapa 2 — Crâng: metoda celor patru cadrane

Ce se numără: în fiecare dintre cele patru cadrane ale orizontului, lăstarul de crâng cel mai apropiat de țăruș, în limita a 10 m — unul singur pe cadran, patru în total.

Unde stați: la țăruș.

Ce tulpină aparține crângului? Un lăstar de crâng este o tulpină vie a cărei bază se află la mai puțin de 30 cm de o vecină din aceeași specie, cu un diametru de 7,5–17,5 cm la 1,30 m. În fiecare cadran, ignorați tulpinile mai groase: ele nu stabilesc lăstarul cel mai apropiat.

Orizontul este împărțit în cadrane fixe, raportate la nord: 0–100 gr, 100–200 gr, 200–300 gr, 300–400 gr (0–90°, 90–180°, 180–270°, 270–360°). Nu aveți nimic de ales: direcția vizării desemnează cadranul.

1. Poziționați țărușul în aplicație (doar prima dată — iPhone Pro): vizați baza țărușului cu reticulul, apoi apăsați Sunt la țăruș. Un cerc îl marchează la sol. Acest țăruș servește apoi tuturor gesturilor: Prăjiniș, Regen. și Lemn mort îl preiau.
2. Vizați lăstarul cel mai apropiat din cadran. Rigla la sol pornește de la țăruș și urmează vizarea, gradată din metru în metru până la 10 m.
3. Citiți gradația la baza lăstarului, reportați-o pe cursorul din dreapta (1–10 m), alegeți specia și clasa D10 sau D15, apoi declanșați. Un arc trasat la sol, centrat pe țăruș, urmează cursorul: când trece prin baza lăstarului, distanța este corectă — chiar dacă lăstarul nu se află în axa riglei.
4. Panoul Cadrane arată starea celor patru: înregistrat (cu distanța), gol sau de făcut.
5. Niciun lăstar la mai puțin de 10 m într-un cadran? Apăsați Cadran gol. Este o valoare legitimă, care intră în calcul.

• Un lăstar mai îndepărtat decât cel deja înregistrat în același cadran cere confirmare: contează cel mai apropiat.
• La ieșire, cadranele pe care nu le-ați înregistrat sunt completate ca cadrane goale de îndată ce cel puțin un cadran a fost înregistrat: crângul este întotdeauna înregistrat în patru puncte.

---

Etapa 3 — Prăjiniș: cercul de 10 m

Ce se numără: toate prăjinile — clasele D10 (7,5–12,5 cm) și D15 (12,5–17,5 cm) — aflate la mai puțin de 10 m de țăruș. O prăjină per apăsare.

Unde stați: la țăruș.

1. Vizați fiecare prăjină. Rigla la sol vă arată dacă baza ei este în interiorul sau dincolo de 10 m; arcul cursorului se poziționează la baza ei ca în Crâng.
2. Reportați distanța citită pe cursor (0,5–10 m), alegeți specia și clasa, declanșați.
3. Faceți turul complet fără a omite vreuna: rotiți-vă încet, într-un singur sens.
4. Nicio prăjină în cerc? Apăsați Fără prăjiniș și confirmați. Suprafața de probă este atunci numărată cu zero în diagnostic, în loc să fie ignorată. O prăjină numărată ulterior elimină această mențiune.

---

Etapa 4 — Regen.: regenerarea în trei cercuri la sol

Ce se notează: regenerarea — semințișul care nu provine din cioată, sub 7,5 cm diametru — în trei cercuri cu raza de 1,5 m, centrate la 5 m de țăruș, la azimuturile 67, 200 și 333 gr (60°, 180°, 300°). Cercurile cad la jumătatea distanței dintre transectele lemnului mort: mersul pe transecte nu le calcă niciodată. Pentru fiecare cerc: semințișul pe specii și pe clase de înălțime, rosătura de vânat, vegetația concurentă.

Unde stați: la marginea fiecărui cerc, fără să intrați în el — pentru a nu călca semințișul pe care îl notați.

Ajungerea la un cerc

1. Mai întâi țărușul. Dacă a fost deja poziționat în Crâng, Prăjiniș sau Lemn mort, Regen. îl preia. Altfel, vizați baza țărușului cu reticulul, apoi apăsați Sunt la țăruș.
2. Alegeți un cerc în panoul Cerc, în stânga. Doar acest cerc este desenat la sol, cu un drum punctat de la țăruș. O săgeată și distanța vă conduc la el („Cerc 67 gr la 3,8 m”).
3. La mai puțin de 2,5 m de centrul lui, telefonul vibrează: „Cerc atins — rămâneți la margine”. Inelul de 1,5 m este desenat la sol, cu centrul marcat. Dacă intrați în cerc, ecranul vă reamintește: „Sunteți în cerc: atenție la semințiș”.
4. Deschideți Fișa cercului — butonul de sub cercuri sau o a doua apăsare pe cercul ales — și notați ce vedeți (mai jos).
5. Alegeți cercul următor: ghidarea pornește de unde vă aflați, fără întoarcere la țăruș. Nu este nimic de „terminat”: este suficient să schimbați cercul.

O tulpină se numără dacă baza ei este în inelul desenat: apreciați din ochi. Și înălțimile se estimează din ochi.

Panoul Cerc arată starea fiecăruia: ✓ măsurat, ∅ fără semințiș, ⊘ nesemnificativ, nimic dacă nu este încă măsurat. Banda rezumă cercul ales: „Cerc 67 gr · 2 specii · măsurat ✓”. În Regen., nici reticul, nici declanșator: jos pe ecran rămâne doar Ieșire.

Fișa cercului

La deschiderea unui cerc, fișa este goală: nu este propusă din oficiu nicio specie și nicio vegetație. Se citește de sus în jos, în ordinea constatării.

1. Cerc nesemnificativ — prima constatare la sosire. Cercul cade pe un drum, o lizieră, o cioată? Alegeți Motiv — Drum, potecă, Lizieră, În afara domeniului, Obstacol (cioată, resturi, șanț) sau Altul (de precizat) —, apoi Declarați nesemnificativ… și confirmați. Cercul iese din statistici; ce ați notat în el este păstrat. Eliminați „nesemnificativ” îl reintegrează.
2. Fără semințiș — o apăsare, fără confirmare: cercul a fost examinat și nu are semințiș. Butonul este inactiv de îndată ce o specie este notată; o a doua apăsare îl anulează.
3. Semințiș pe specii — Adaugă o specie deschide lista speciilor parcelei, apoi Altă specie…. Specia se adaugă doar acestui cerc și se deschide într-un panou, cu patru coloane:
   • < 0,5 m: acoperirea semințișului mic pe cerc — câteva, 5–15 %, 15–30 %, > 30 %;
   • H1 (0,5–1,5 m), H2 (> 1,5 m, Ø < 2,5 cm), H3 (Ø 2,5–7,5 cm): numărul de tulpini din cerc — Niciunul, 1–4, 5–10, > 10. „Niciunul” notează explicit zero; o clasă fără buton ales nu este notată;
   • transversal, Rosătură speciei: Niciunul, Cel puțin 1, > 50 % din semințiș atins sau NR (neînregistrat).
4. Vegetație concurentă — Adaugă vegetație deschide vegetația parcelei, apoi Altă vegetație…: alegeți grupul (Muri și liane, Ferigi, Graminee și pipirig, Erică și subarbuști, Arbuști scunzi, Ierburi nitrofile), apoi planta. Ea se alătură listei parcelei și vă va fi propusă la inventarierile următoare din această parcelă. Panoul ei are trei coloane: Acoperire (aceleași limite ca la semințiș), Înălțime (< 30 cm, 30 cm–1 m, > 1 m) și Semințiș dominat (da / nu). Nimic nu stânjenește semințișul? Fără concurență, inactiv de îndată ce o vegetație este notată.

• Un singur panou deschis odată; închis, își rezumă alegerile pe o linie. O a doua apăsare pe un buton ales îl anulează.
• Elimină, la baza unui panou deschis, scoate specia sau planta din cerc. O specie adăugată fără nicio alegere dispare la închidere.
• Fișa se închide cu Închide, fără nimic de validat: fiecare alegere este salvată la apăsare și se anulează cu ↶.
• Un cerc fără semințiș își păstrează fișa: notați totuși vegetația concurentă — adesea ea explică absența semințișului.

• „Localizare în curs — parcurgeți încet solul”: iPhone-ul se localizează în spațiu; cercul se afișează după câteva secunde. Fișa rămâne accesibilă.
• „Ghidare indisponibilă: poziționați cercul cu busola, la 5 m de țăruș la 67 gr”: iPhone-ul dumneavoastră nu permite ghidarea. Reperați centrul cu ruleta și busola; fișa funcționează la fel.

---

Etapa 5 — Lemn mort: lemnul la sol, de-a lungul a trei transecte

Ce se numără: fiecare piesă de lemn mort la sol care intersectează una dintre cele trei linii, pe clasă de diametru în punctul de intersecție: D10, D15, D20, D30, D50, >D50.

Unde stați: mergând de-a lungul fiecărei linii de 20 m, pornind de la țăruș, la azimuturile 0, 133 și 267 gr (0°, 120°, 240°).

1. Alegeți transectul în panoul din stânga. O săgeată vă orientează spre direcția lui.
2. La țăruș, apăsați Sunt la țăruș — pornește. Linia apare la sol, gradată din metru în metru, cu un reper la 20 m. Dacă țărușul a fost deja poziționat într-un alt gest, aplicația vă aduce mai întâi acolo; dacă păreți prea departe de țăruș, cere confirmare înainte de a porni. Linia de control indică la ce distanță vă plasează GPS-ul față de centrul vizărilor Codru — cu portocaliu peste 10 m: verificați țărușul.
3. Mergeți pe linie: o săgeată vă menține pe ea (Înaintați, Virați, Reveniți pe linie, Întoarceți-vă) și se afișează distanța parcursă. Porțiunea deja parcursă devine albă.
4. La fiecare piesă care intersectează linia, alegeți clasa — măsurată la intersecție, nu la capătul gros — și declanșați. Distanța ei de-a lungul liniei este înregistrată; panoul numără piesele pe tronsoane (0–10 m și 10–20 m). O piesă numărată dincolo de 20 m cere confirmare.
5. La 20 m, telefonul vibrează. Reveniți la țăruș înainte de transectul următor: această întoarcere resetează ghidarea.
6. Nicio piesă pe un transect? Apăsați Transect gol și confirmați: contează ca volum nul.

• O piesă care intersectează de două ori linia (ramură curbată) se numără de două ori. O piesă care doar atinge linia fără să o traverseze nu se numără.
• Transectul deviază vizibil de la un reper cunoscut? Corectați direcția (−1° / +1°) rotește cele trei linii — și cercurile de regenerare odată cu ele; corecția este înregistrată.
• „Localizare în curs — parcurgeți încet solul”: iPhone-ul se localizează în spațiu. Parcurgeți solul câteva secunde; puteți număra între timp, fără distanță.
• „Calibrați busola (desenați un 8)”: direcția este imprecisă și linia se afișează punctat. Descrieți un 8 cu telefonul.
• „Ghidare indisponibilă: numărați urmând busola”: iPhone-ul dumneavoastră nu permite ghidarea. Numărarea funcționează, urmând direcția cu busola.

---

La ieșire: parcela măsurătorii

Apăsați Ieșire: cele cinci gesturi sunt salvate într-o singură inventariere, plasată pe hartă în centrul suprafeței de probă și clasată în parcela în care se află acest centru.

Se întâmplă ca centrul să cadă într-o parcelă vecină celei în care ați început introducerea — o suprafață de probă amplasată lângă o limită. Aplicația vă spune acest lucru (Parcela măsurătorii) și vă lasă să alegeți: Numără în parcela centrului sau Numără în parcela în care ați început. Alegerea dumneavoastră este păstrată.

---

Rezumatul suprafeței de probă

Rezumatul se afișează la ieșire și mai târziu din detaliul observației. În partea de sus, mereu vizibilă, schița topografică: codrul, prăjinișul și crângul plasate în jurul țărușului după azimut și distanță — o culoare per clasă de diametru, un număr per specie —, și cele trei cercuri de regenerare cu starea lor (✓ ∅ ⊘).

Urmează o secțiune per gest practicat — Codru, Prăjiniș, Crâng, Regenerare, Lemn mort —, apoi secțiunea Specii. Toate sunt închise la deschidere: antetul lor arată o cifră-cheie, iar o atingere le deschide sau le închide.

Un ⚠ pe un antet semnalează o mențiune de citit în secțiune:

• Codru: un fir într-o celulă imposibilă (PB sau BM peste 30 m) — verificați categoria sau distanța;
• Crâng: Suprafață trunchiată — unul până la trei cadrane goale, desimea și suprafața de bază corectate în consecință —, sau Lăstari incompleți — un lăstar fără diametru sau fără distanță;
• Regenerare: un cerc nesemnificativ, exclus din calcul.

Statisticile suprafețelor de probă se regăsesc, parcelă cu parcelă, în ghidul Analiză.

---

Reia inventarierea

Ați ieșit prea devreme — un cadran de crâng uitat, un cerc de regenerare încă nefăcut? Reia inventarierea, în rezumat sau din detaliul observației, redeschide aceeași inventariere, cu același țăruș și cu ce ați introdus deja. Completați, apoi Ieșire: inventarierea este actualizată fără credit nou.

---

Corectarea unei inventarieri

O eroare de introducere se corectează ulterior, pe teren ca și la birou. În rezumat — la ieșire sau mai târziu din detaliul observației —, Editați arborii deschide lista inventarierii: arborii, codru și prăjiniș, o secțiune Crâng cu cadranele înregistrate și o secțiune Regenerare cu cele trei cercuri.

• Corectarea unui arbore: atingeți-l — specie, stadiu, categorie de diametru, stare sanitară, bandă sau distanță.
• Corectarea unui punct de crâng: atingeți-l — specie, clasă D10 / D15, distanță de 1 la 10 m.
• Corectarea unui cerc de regenerare: atingeți-l — fișa lui se redeschide așa cum ați lăsat-o, și totul se corectează acolo: fără semințiș, clase, acoperiri, rosătură, vegetație concurentă, nesemnificativ.
• Ștergere: glisați linia spre stânga. Un arbore dispare din inventariere; un punct de crâng își lasă cadranul gol — crângul își păstrează cele patru cadrane, iar desimea este recalculată ca pentru o suprafață de probă cu cadran gol.
• Cadranul, azimutul, ora și poziția sunt măsurători de teren: nu se modifică.

Schimbarea speciei. Lista propune mai întâi speciile deja întâlnite în parcelă, foioase apoi rășinoase, cu specia actuală bifată; tipul urmează specia aleasă. O specie nouă? Altă specie…, apoi Foioase sau Rășinoase, deschide lista completă, iar specia aleasă se alătură celor ale parcelei.

La închiderea listei, statisticile, tabelele și schița sunt recalculate. O corectură nu consumă niciun credit. Pentru a corecta multe linii dintr-odată sau o poziție GPS, treceți prin foaia de calcul: vedeți Excel › Import.

---

Pe scurt

O inventariere, cinci gesturi, un credit — reluarea și corecturile sunt gratuite.

---

Și apoi

• Înapoi la observații — celelalte moduri de a îmbogăți o observație
• Diagnosticul suprafețelor de probă — parcelă cu parcelă
• Creditele — ce scade un credit și cum cumpărați altele

← Înapoi la pagina principală